Copiuţa cea de toate zilele

Sesiune, senzuală sesiune... Câte victime mai doreşti a face?
Greu, dragii mei, greu!
Ce vă voi povesti acum este un lucru cât se poate de adevărat şi tot pe atât de tragi-comic.
Se face că era o dimineaţă târzie, pe holurile facultăţii, unde oamenii convulsionau câte un pic din cauza anevrismului iminent. De ce? Simplu. Examen la istoria statului şi dreptului românesc.
Toată lumea încerca să fie calmă, când pe lângă mine trece plângând o fată.
Curios din fire, nu m-am putut abţine să nu ascult motivul bocitului al acestui etern-feminin.
Se pare că săraca fată, fiind atât de emoţionată din cauza examenului, i-a fost frică de a se baza doar pe cunoştinţele proprii de i.s.d.r., aşa că a recurs la mijloace dolosive, pe care le vom numi ,,fiţuici", pentru a proteja identitatea acelor mici bucăţi de hârtie scremute din pix.
Buuuuun. În timpul examenului, după anunţarea subiectelor, îşi scoate domnişoara respectivă fiţuicile mai sus menţionate şi începe a scrie epopeea respectivă.
Toate bune şi frumoase, mai puţin faptul că datorită condiţiilor stricte de supraveghere şi a emoţiilor, fata respectivă îşi uită ,,materialele inspiraţionale" între foile de examen, lucru pe care-l realizează abia după ce predă lucrarea.
Acum, nu putem decât să ne simţim un pic stânjeniţi când zâmbim machiavellic, auzind această poveste tristuţo-haioasă .
Din păcate, ea a fost exmatriculată pentru copiere în timpul examenului.
Morala?
Când copiaţi, luaţi direct din foaia colegului.
Vă urez spor la tehnică!

O, ce veste minunată!

Sunt foarte mândru de mine. M-am apucat să-mi tai unghiile... toate 20.
Poate vă gândiţi că nu e cine ştie ce chestie.
Credeţi-mă, este.
În momentul în care te trezeşti cu glezna dreaptă secţionată de unghia mare de la degetul mic al piciorului stâng, e cazul să iei măsuri.
Vă voi ţine la curent cu noul meu quest unghiular.

Libertatea (de gândire)

Târându-mă azi prin caldura purulentă, m-am urcat, după o doză serioasă de drept civil, în autobuz - direcţia Universitate.
Ce mi-a fost dat să văd, mi-a gâdilat profund clitorisul mental. Chiar în faţa ochilor mei, se lăfăia în a sa nesimţire titlul de primă pagină din ziaretul Libertatea: ,,Ai sânii ca mingile? Atunci ai parte şi de sex în timpul Euro 2008".
Wow, primul lucru care mi-a trecut prin minte a fost că neapărat trebuie să-mi iau un sutien cu push-up.
Acum ce se întamplă dacă nefericita posesoare de glande mamare malformate are sânii sub forma mingilor de ping-pong?
Ce bărbat o va dori acum? Doar are faimoasa dunguliţă a bilelor de ping-pong şi mai scrie ,,Made in China" pe deasupra.
Dar acesta nu e singurul lucru care mi-a atras atenţia. În continuarea sânilor rotundiformi, ni se spune că respectiva purtătoare a cromozomului Y va avea parte ,,şi de sex".
Din aceste 3 cuvinte gândite pe fuga excrementală reiese că fumeia, pe lângă partidele toride de amor toropit de visichi Unirea şi bericioaică(Brânz)Burger, ce durează atât cât să fie Gheorghe Sr. fericit, ea mai primeşte câteva aplicaţii disciplinare cu prelungirea antebraţului, îmbrăcat în treningul bun, asupra feţişoarei sale creole, a priori, pentru că Gheorghe Sr. ştie că în cele din urmă România va pierde campionatul, dar nimic nu se compară cu o bătaie conjugală.
Trăim într-o ţară guvernată de microbul microbismului microbiotic şi de sâni cât mingile de fotbal.
Femeie cu sânii cât mingile găsim, dar oameni cu empatie şi bun-simţ mai mari decât bilele de ping-pong, când?

Basmul şi basmaua

Unii dintre voi poate au impresia că basmele sunt niste fosile abominabile ale imaginarului epic. Eh, eu sunt aici să vă dovedesc că greşiţi, aşa că vă prezint mai jos un extract din conversaţia cu Guvidele (acest post e găzduit de http://marslamunca.blogspot.com ).
Povestea
Guvidele (02.06.2008 22:53:47): era odata fat frumos
Guvidele (02.06.2008 22:53:54): si se ducea la chimioterapie si la raze
Guvidele (02.06.2008 22:53:59): ca avea o tumoare la cap
Guvidele (02.06.2008 22:54:05): si era asa trist
Guvidele (02.06.2008 22:54:08): bea zilnic
Guvidele (02.06.2008 22:54:13): nush ce
Guvidele (02.06.2008 22:54:19): ileana cosanzeana
Guvidele (02.06.2008 22:54:23): nu era chiar frumoasa
Guvidele (02.06.2008 22:54:28): si umbla pe la bambu
Guvidele (02.06.2008 22:54:32): era tarfa de lux
Guvidele (02.06.2008 22:54:34): de fapt ea
Guvidele (02.06.2008 22:54:36): si asta
Guvidele (02.06.2008 22:54:40): nu stia ce sa faca
Guvidele (02.06.2008 22:54:44): cai cazuse paru
Guvidele (02.06.2008 22:55:00): si se uita la tokio hotel
Guvidele (02.06.2008 22:55:08): si la desenele alea
Guvidele (02.06.2008 22:55:11): captain planet
Guvidele (02.06.2008 22:55:19): da tot nu era fericit
Guvidele (02.06.2008 22:55:47): asta pana intro zi
Guvidele (02.06.2008 22:55:56): cand a aparut baba cloanta
Guvidele (02.06.2008 22:56:05): care prezenta o emisiune la teve
Guvidele (02.06.2008 22:56:08): la otv
Guvidele (02.06.2008 22:56:14): totul despre sex cu nadia comaneci
Guvidele (02.06.2008 22:56:15): se chema
Guvidele (02.06.2008 22:56:23): nimeni nu stia de ce cu nadia comaneci
Guvidele (02.06.2008 22:56:29): ca o prezenta baba cloanta
Guvidele (02.06.2008 22:56:35): dar nu conta
Guvidele (02.06.2008 22:56:50): si apare asta la spital acolo
Guvidele (02.06.2008 22:56:56): unde facea fat frumos tratament
Guvidele (02.06.2008 22:57:02): si ia zis ca daca
Guvidele (02.06.2008 22:57:07): isi vinde sufletu satanei
Guvidele (02.06.2008 22:57:11): si se imperecheaza cu ea
Guvidele (02.06.2008 22:57:14): ii da o potiune
Guvidele (02.06.2008 22:57:17): sil face bine
Guvidele (02.06.2008 22:57:24): ma rog si asta
Guvidele (02.06.2008 22:57:27): fat-frumos
Guvidele (02.06.2008 22:57:30): a fost de acord
Guvidele (02.06.2008 22:58:01): s-a intamplat toata faza
Guvidele (02.06.2008 22:58:14): baba era fericita
Guvidele (02.06.2008 22:58:19): fat frumos la fel
Guvidele (02.06.2008 22:58:41): pana cand a primit un mail
Guvidele (02.06.2008 22:58:48): de la ejobs
Guvidele (02.06.2008 22:58:51): si a zis
Guvidele (02.06.2008 22:58:52): pula mea :(

de Guvidele

Sper că v-a plăcut... Somn uşor, micile mele păsărici păroase!

Pitzipoance... revoluţia cerebrală (1)

Ah, da... vechea problemă privind purtătoarele de ovare siliconate, cu ale lor traiste, numai bune de transportat mexicani peste graniţă, purtate atât de suav la ,,cot", ţigări slims şi haine tip ,,am fost violată in junglă de un ghepard şi acum te sodomizez şi eu pe tine vizual".
Poate vă gândiţi, oare ce le trece lor prin cap când sunt singure şi se uită în oglindă, pe lângă ,,vai, ce grasă sunt".
Vă spun eu... nimic.
Poate aţi fi înclinaţi a crede că exagerez, dar din păcate ăsta e adevărul.
Nimic, nada, niente, nothing, rien, zero... complete radio silence.
Vă spun acest lucru, pentru că am avut şansa de a vorbi cu mai multe exemplare ale acestei încrengături, membre onorifice din Homo Sapiens Fatoooo.
Ah... durerea, chinul... amuzamentul.
La întrebarea ,,de ce porţi un portbagaj de Matiz la ,,cot" ", mi s-a răspuns cu o uşoară nesiguranţă, după vreo 15 secunde de gândire ,, e comod".
,, Dar nu îţi amorţeşte mână? Doar cari cel puţin 5 kg de ruj şi stai cu antebraţul ridicat", îi spun.
Ea se uită gol la mine, printre genele mascarate, pe sub bretonul făcut cu bolobocul (vom reveni asupra lui mai încolo), deschide gura şi... nimic, dar într-un moment de strălucire roz a lobului frontal zdrobit de atâtea whiskey cu red bull îmi zice ,, e comod".
Pleacă mândră, împleticindu-se în stilletto-urile sale, mult prea lungi pentru articulaţiile sale slăbite de bulimia morbidă, pendulându-şi bazinul pe ordonata Oy şi cu pilozitatea capilară în vânturile sale gastro-intestinale.
Într-adevăr, dacă ele nu ar fi, noi de cine am mai râde?
Va urma...

Ce a aparut mai intai: ceara de urechi sau lumanarea?

Cu toţii suntem mai mult decât familiari cu halenele mult-prea mirobolante ale oamenilor în vârstă din autobuz, burţile slinoase ale muncitorilor anesteziaţi încă din zorii zilei cu vodkă la punguţă şi curvele bătrâne înapoi la slujba jegoasă din spatele tejghelei de la Direcţia taxe si impozite Sectorul n.
Întrebarea mea pentru ei este : De ce?
De ce continui aşa?
De ce nu te speli?
De ce nu îţi pasă?
De ce tocmai autobuzul în care eram eu, te-ai urcat?
De ce?
Răspunsul e simplu şi-l cunoaştem cu toţii... ,,noi suntem români/ noi suntem români [...]"